Grupul Psaltic "Sfântul Andrei Şaguna" din Sibiu

Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna”

Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu a luat fiinţă în urmă cu 220 de ani (1786) în perioada de început a învăţământului  pedagogic şi teologic din Transilvania şi a funcţionat de atunci sub diferite nume şi cu diferite grade de calitate.

După Dimitrie Eustatievici (1786) şi Gheorghe Lazăr (1811), a urmat o primă perioadă de înflorire datorată Mitropolitului Andrei Şaguna, apoi transformarea Institutului în Academia teologică „Andreiană”, cu 4 ani de studii, în timpul păstoririi Mitropolitului Nicolae Bălan,  fost profesor al Institutului. Acesta a format o nouă pleiadă de profesori, toţi cu specializări în străinătate, o adevărată „şcoală teologică” sibiană:  Nicolae Colan (1922-1936), rector din 1928, ulterior episcop la Cluj, mitropolit al Ardealului, membru titular al Academiei Române, Nicolae  Terchilă, Dumitru Stăniloae (1929-1946), rector din 1936, teologul cunoscut azi în toată lumea creştină, mai târziu profesor la Bucureşti, iar spre  sfârşitul vieţii membru al Academiei Române, Nicolae Popovici, Grigorie Marcu, Spiridon Cândea, Liviu Stan, Teodor Bodogae, Corneliu Sârbu,  Nicolae Mladin, Gheorghe Şoima, Dumitru Călugăr.

După 1948, când au mai rămas în ţară doar două instituţii de învăţământ teologic superior ortodox, profesorii Institutului şi-au făcut din  plin datoria la catedră şi la altar, în pofida condiţiilor vitrege create de regimul comunist, sub control permanent al Departamentului Cultelor şi al  organelor de Securitate. Aici s-au format aproape jumătate din preoţii Bisericii Ortodoxe Române, corpul profesoral aducându-şi o contribuţie  hotărâtoare la păstrarea şi aprofundarea spiritualităţii strămoşeşti în condiţii social-politice şi economice nu doar noi, ci în majoritatea cazurilor  ostile. Din această perioadă mai menţionăm pe profesorii Nicolae Neaga, Şofron Vlad, Isidor Todoran, Dumitru Belu, mai apoi Milan Şesan, Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, Dumitru Abrudan, Ioan Ică, Ilie Moldovan, care i-au format pe mulţi dintre profesorii de astăzi ai Facultăţii.

Alt moment important de-a lungul istoriei a fost 1984 când, de fapt mult mai târziu decât ar fi fost cazul, s-a acordat Institutului dreptul  de a conferi doctoratul în Teologie.

Încă de la începutul secolului XX şi până în prezent profesorii, s-au dovedit a fi promotori de nădejde ai apropierii dintre confesiunile creştine. Odată cu intrarea Bisericii Ortodoxe Române în circuitul ecumenic postbelic (1961), angajamentul ecumenic al profesorilor Institutului s-a putut manifesta plenar, atât prin promovarea „ecumenismului local” din ţară, cât şi prin participarea la diferite acţiuni ecumenice internaţionale, la toate nivelurile.

După 1991 a fost posibilă şi consacrarea instituţională a unor legături ecumenice parteneriale cu alte facultăţi de teologie din ţară şi de peste hotare, ortodoxe şi de alte confesiuni. Pe lângă relaţiile de parteneriat cu unele instituţii de învăţământ teologic superior din străinătate, la care ne vom mai referi, Facultatea noastră are o conlucrarea strânsă cu Facultatea de Teologie Luterană din Sibiu, actualmente Departament al ULBS. Relaţii parteneriale există şi cu Facultatea de Teologie Romano – Catolică, a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Din septembrie 1991 Institutul Teologic din Sibiu s-a integrat în Universitatea din Sibiu, cu denumirea de Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”. Statutul tuturor facultăţilor de Teologie, în cadrul Universităţilor de stat a fost reglementat printr-un Protocol încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Învăţământului. La început, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” a funcţionat cu trei specializări: Teologie Pastorală – pregătind viitorii slujitori ai altarelor -, Teologie Litere – pregătind profesorii de Religie, şi secundar Limba şi Literatura Română, limbi străine (engleză, franceză, germană) -, Teologie Asistenţă Socială, cărora li s-au adăugat pe parcurs alte două specializări: Teologie Istorie (2001), Teologie Patrimoniu – Conservarea şi restaurarea operelor de artă – (2001).

Începând cu anul 1994 Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” a organizat programe post-licenţă de studii aprofundate, cu durata de două semestre, transformate în 2003 în programe de masterat cu durata de trei semestre, pentru cele patru specializări teologice tradiţionale: Teologie Sistematică, Teologie Biblică, Teologie Istorică şi Teologie Practică. Programul de studii doctorale, ce funcţionează din 1984, este asigurat de către cei nouă conducători de doctorat, recunoscuţi printr-un Ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale fiind în prezent cel mai consistent din întreaga teologie universitară românească.

Un instrument de mare valoare ştiinţifică îl reprezintă în orice instituţie de învăţământ superior biblioteca. Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” are în folosinţă Biblioteca Mitropoliei Ardealului, cu un fond de carte de peste 230.000 de volume, 850 de titluri de reviste şi alte periodice din ţară şi străinătate plus manuscrise şi tipărituri vechi. Biblioteca facultăţii noastre este cea de-a doua ca importanţă teologică la nivel naţional după biblioteca Facultăţii de Teologie din Bucureşti. În prezent fişierele Bibliotecii sunt în cea mai mare parte informatizate şi în curând urmând să se realizeze integrarea cu celelalte biblioteci importante ale Sibiului.

Unii dintre absolvenţii şi profesorii Institutului/Academiei/Facultăţii noastre au fost aleşi ierarhi ai BOR. Astfel îi amintim, dintre mulţi alţii, pe Miron Cristea, primul patriarh al României, Nicolae Bălan, în trecut, şi pe IPS Laurenţiu Streza, IPS Daniel Ciobotea, I.P.S. Serafim Joantă, I.P.S. Iosif Pop, I.P.S. Nicolae Condrea. dintre ierarhii actuali ai Bisericii Ortodoxe Române. Notorietatea academică de care se bucură astăzi Facultatea noastră în spaţiul teologic românesc şi în străinătate se datorează faptului că din rândul foştilor profesori şi studenţi s-au distins o serie de personalităţi ale culturii româneşti, teologi, compozitori, istorici, scriitori, filosofi şi pedagogi, pe lângă cei deja menţionaţi: Zaharia Boiu, Nicolae Cristea, Dimitrie Comşa, Daniil Popovici Barcianu, Gheorghe Dima, Timotei Popovici, Gheorghe Şoima, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Lucian Blaga, D.D. Roşca, Andrei Oţetea, Mircea Păcurariu etc, dintre care 26 au devenit membrii titulari sau corespondenţi ai Academiei Române.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: